DIMITRIE CANTEMIR. DE CE FOLOSESTE CANTEMIR ALEGORIA? REFERAT SCOALA

De ce foloseste Cantemir alegoria? • Cantemir foloseste cu un scop defensiv, pentru a putea vorbi liber, în voie despre evenimente si personalitati contemporane • atribuind figure animaliere grotesti dusmanilor sai, Cantemir încearca o revansa macar pe plan spiritual, prin scris • un carturar deosebit era firesc sa aleaga o modalitate originala de exprimare Valoarea literara: a.) are o valoare documentara, istorica pentru ca ne ofera informatii valoroase despre Moldova, Tara Româneasca, Curtea Otomana, rascoalele taranesti pentru obtinerea tronului (rivalitatea dintre familiile domnitoare Brâncoveanu si Cantemir) b.) lucrarea are si o valoare autobiografica, pentru ca Dimitrie Cantemir, povestind despre altii, el povesteste despre sine; asistam astfel la drama unui om, care a cunoscut puterea, avea dreptul la ea si i s-a luat pe nedrept; din acest punct de vedere, opera este moderna, exprimând sentimentul de înstrainare, de însingurare si de imposibilitate de a comunica cu ceilalti c.) are si o valoare literara artistica Dimitrie Cantemir cultiva un epic enciclopedic de natura digresiva; întâlnim astfel digresiuni epistolare, oratorice; întâlnim frumoase descrieri de natura, de exemplu descrierea Nilului, sau descrieri alegorice, descrierea Curtii Otomane. Portretele sunt realizate prin exagerare în sens pozitiv si negativ. Personajele sunt definite complex, prin portret fizic, prin fapte, prin dialog si monolog, prin discursuri. O foarte frumoasa pagina este lamentatia inorogului. Subiectul romanului: Începe cu adunare electorala pentru desemnarea domnitorului din Moldova. Corbul îl sprijina pe tron pe Mihail Racovita; prin intrigele Cameleonului, Corbul urmareste sa obtina confirmarea pe tron a lui Mihail Racovita. Romanul cuprinde evenimentele dintre 1705-1707, dar prin rememorarea inorogului evenimentele coboara pâna în 1608, Cantemir insista asupra cauzelor îndepartate ale urii dintre Brâncoveni si Cantemiri. Corbul, cu ajutorul Cameleonului, pune la cale prinderea si închiderea inorogului. Inorogul reuseste sa scape la Constantinopol; are loc o rascoala în urma careia ajunge la conducere o partida favorabila Cantemirilor. Pe tronul Moldovei ajunge Antiop Cantemir. Romanul se termina cu o împacare relativa între cele doua familii domnitoare. Exista o potrivire perfecta între masca animaliera si personaj. Prin imobiliari repetate, autorul a creat masca inorogului, simbol al omului superior, neînteles de cei din jurul sau. Subiectiv, el creaza din Constantin Brâncoveanu o masca animaliera dezagreabila: el este Corbul, care sugereaza lacomie nemasurata. La sfârsitul romanului Dimitrie Cantemir explica evenimentele, personajele care se scund sub învelisul alegoriei. Aceasta opera complexa si complicata se situaza la interferenta mai multor curente si orientari literare: Istoria ieroglifica apartine evului vechi prin simbol, vis si alegorie; apartine de iluminism prin elogiul libertatii, dreptatii si a egalitatii si prin figura despotului luminat; de romantism tine prin pasiuni puternice, prin revolta inorogului înpotriva nedreptatii si prin frumoasele descrieri de natura; de realism tine prin interesul pentru social, prin imaginea autentica a epocii.