CALIN (FILE DIN POVESTE) DE MIHAI EMINESCU REFERAT SCOALA

Mihai Eminescu s-a născut în anul 1850 şi a decedat în anul 1889. El a fost poet, prozator, publicist, aparţinând perioadei marilor clasici. El a scris basme în proză (Făt-Frumos din lacrimă, Frumoasa lumii) şi în versuri – Călin Nebunul, Călin (file din poveste), Fata-n grădina de aur – având ca sursă de inspiraţie folclorul românesc. Alte prelucrări folclorice sunt: Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru. Mihai Eminescu este atras de basm, legendă, mit, superstiţie, tradiţie. Călin (file din poveste) a fost publicat la 1 noiembrie 1876 şi este un poem de dragoste. Are ca izvor de inspiraţie basmul versificat Călin Nebunul şi cuprinde tema folclorică a Zburătorului. Zburătorul este un tânăr frumos, un fel de duh care sădeşte sentimentul iubirii în sufletul tinerelor fete, iar aici este un voinic frumos, capabil de sentimente puternice (Eminescu schimbă astfel sensul tradiţional al legendei). Faţă de Călin Nebunul subiectul este cu totul schimbat. În această poezie, autorul realizează descrierea castelului singuratic dintr-un vârf de munte spre care un tânăr urcă din greu. El ajunge în camera fetei de împărat închisă aici de frica zmeilor. Ea doarme zâmbind pe un pat presărat de trandafiri. Tânărul se îndrăgosteşte de ea, dar pleacă din nou în lume. Împăratul, aflând că fiica i-a călcat cuvântul, o alungă de la palat. Aceasta va rătăci mai multă vreme prin păduri unde va naşte un copil. Plecat de şapte ani şi uitând de ,,soarta mândrei iubitoare fete”, Zburătorul luând chip omenesc o va căuta cu nelinişte peste tot. Într-o vale vede un copil pe care îl recunoaşte a fi al său. Ca în basme, suferinţele fetei au sfârşit printr-o nuntă plină de măreţie la care participă întreaga natură.