AMINTIRI DESPRE CARAGIALE. ARTICOL REFERAT SCOALA

Una din marile mulţumiri ale vieţii e sa fii om si sa stai in toata tihna cu alt om. Aceasta o vor fi simţit toţi ce au avut din când in când mulţumirea de a fi stat de vorba cu el, care era ,cum se zice o adevărata gradina de frumuseţe. Da! El, Caragiale, cel mai mare dramaturg din literatura romana, de la naşterea căruia se împlinesc 150 de ani . Aşa se explica faptul ca anul 2002 a fost declarat ,,Anul Caragiale’’. Un suflet ciudat pe care cercetătorii si-au dat toata oste- neala sa ni-l infatiseze si mai ciudat : veşnic in framintare, plin de contradicţii ca si viata insasi in învăluirile ei . Bun si rău , sceptic si cucernic , milos si crud , temerar si fricos ,duh răzvrătit mai mult împotriva lui decât împotriva lumii ,Caragiale,ca orice exemplar de lux al omenirii, ne prezintă in el toate insusirile obişnuite ale firii omeneşti. A fost in acest artist un aşa de adânc sentiment al ritmului , al desavarsirii , încât in fraza lui corecta muzicala ,capata uneori ceva din reflexul rece al cristalului . Ca i-a plăcut sa pună in opera lui mai mult scăderile si ridicolul societatii noastre ,ca l-au impresionat mai profund amăgirile decât speranţele grăbitei noastre civilizaţii, cine poate sa-i facă o vina din aceasta ?. La urma urmei ,din moment ce eşti sincer , nici nu este de ales, nici nu poţi alege intre un fel si altul de a-ti infatisa lumea in care traiesti .