CLASIFICAREA VIRUSILOR REFERAT SCOALA

1.viruşi de BOOT 2.viruşi de fişiere Există şi viruşi cu caracteristicile ambelor categorii (şi de BOOT şi de fişiere), dar aceştia sunt în număr foarte mic. Viruşii de BOOT au diferite reacţii. Ei se încarcă în memorie înaintea sistemului de operare, transferă conţinutul de BOOT în alt sector, amestecă datele. Infectează orice disc logic al hard discului şi orice dischetă care se introduce în unitatea de dischete. Tot în această categorie intra şi viruşii care infectează tabela de partiţii a hard discului. Găsindu-se în tabela de partiţii, ei se încarcă în memorie înaintea sectorului de BOOT. Viruşii de fişiere se fixează de regulă pe fişierele cu extensia EXE sau COM. Cînd programul infectat este rulat, virusul se activează rămînînd de cele mai multe ori rezident în memorie pentru a infecta orice program se va lansa în execuţie. Dacă ar fi numai atît, ar fi simplu ! Din păcate viruşii de fişiere sunt de mai multe tipuri. Pînă acum am descris tipul "clasic". Cei mai mulţi dintre viruşii de fişiere actuali sunt poliformi (se mai numesc mutanţi sau evolutivi). Ei sunt codificaţi, conţinînd doar o mică parte - modulul de decodificare - necodificată. În momentul activării virusului, modulul de decodificare intră în acţiune şi decodifică restul virusului. Corpul virusului mai conţine - evident, veţi zice - şi un modul de codificare. Folosind un generator de numere pseudoaleatoare acest modul îşi schimbă algoritmul de codificare la fiecare infectare a unui fişier, modificînd modulul de decodificare. Ca urmare, nu există o secvenţă comună mai mare de cîţiva octeţi între două contaminări succesive.