EVOLUTIE IN LUMEA INFOMATIEI - DE LA MASINI DE CALCUL LA SUPERCOMPUTERE REFERAT SCOALA

L. Szilard face inteleasa invazia notiunii de informatie in domeniul energeticii cand, in 1929, in cadrul celebrului paradox al “demonului lui Maxwell” demonstreaza ca o informatie de 1 bit ar trebui sa atraga o reducere a entropiei ansamblului egala cu Klog 2, in timp ce entropia sursei de unde provine aceasta informatie ar trebui sa creasca cu aceeasi cantitate sau, altfel spus, entropia se plateste cu informatie. Dar lucrarile lui L. Szilard nu gasesc ecouri pana la cel de-al II-lea razboi mondial, cand are loc un rapid avant al teoriei informatiei. D. Gabor extinde energetica cuantica in domeniul de actiune al informatiei selective, stabilindu-i discontinuitatea cea mai mica cantitate de entropie negativa (negentropie dupa cum o numea L. Brillouin) necesara obtinerii informatiei de 1bit xxxxxxxxxxx 0.7K, K fiind constanta lui Boltzmann (1.380622 ±0.000059) • 10 –23 J/K. Lucrarile lui Szilard, Gabor precum si ale lui Mackay, R. Vallée clarifica ideea potrivit careia teoriile matematizate ale informatiei trebuie sa fie plasate la baza oricarei teorii riguroase a masurarii in stiintele fizice deoarece ele permit sa observam in mod convenabil interactiunea dintre operatiile prin care se masoara fenomenele observate si observator. Alta teorie ce a cauzat progresul informational de astazi este teoria comunicatiilor care studieaza problemele puse de emisia, transmisia si receptia informatiilor selective. Aici si-au adus aportul J. Ville, D. Gabor si Tuller prin punerea la punct a teoriei matematice a semnalului, un mesaj fiind format dintr-o succesiune de semnale care reprezinta informatii convenabil codificate. Problemele codificarii si decodificarii constituie obiectul a numeroase lucrari printre care semnalez teoria scandarii lui B. Mandelbrot.