ARTELE LA 1848 REFERAT SCOALA

Artistul care æi-a legat numele de aspiraåiile poporului pentru epoca de dupã 1848 a fost Theodor Aman, pictor de referinåã al românilor(1831-1891). Aman æi-a petrecut copilãria la Craiova, unde a urmat cursurile colegiului local; aici a avut ca profesor pe pictorul Constantin Lecca. A urmat apoi la Sf. Sava din Bucureæti, de unde s-a întors la Craiova pentru a participa la revoluåia din 1848. În 1851 a plecat la Paris, unde a avut buni profesori, de la care æi-a însuæit desenul æi studiul compoziåiei istorice. Printre primele opere expuse la Paris, se aflã un autoportret la care se vede influenåa lui Courbet. Puåin mai înainte executase Cea din urmã noapte a lui Mihai Viteazul, care a deschis seria unor creaåii artistice legate de evenimentele istorice. Dupã o cãlãtorie la Constantinopol, s-a întors în 1858 în åarã cu un renume câætigat. El a realizat tablourile Unirea Principatelor, Hora Unirii la Craiova opere în care îæi manifesta credinåele sale patriotice. În timpul domniei lui Cuza a executat alte tablouri istorice, cu scene din trecutul de luptã al poporului român împotriva turcilor, ecou al dorinåei de libertate. O interesantã compoziåie este tabloul care prezintã alegerea lui Cuza, document veridic; de asemenea este viu portretul lui Tudor Vladimirescu. Cum pe acea vreme åãranii preocupau pe artiætii înaintaåi, Aman i-a înfãåiæat în mai multe figuri æi compoziåii; mai aproape de realitate a tratat acest subiect în câteva gravuri de dupã epoca lui Cuza. Anii din urmã ai vieåii lui Aman au fost plini de amãrãciune; el a criticat poziåia regelui, care adusese pe arhitectul francez Lecompte de Noüy, care, în nepriceperea sa, distrugea monumentele naåionale. Atitudinea sa protestatarã faåã de conducerea åãrii a revãrsat-o într-un tablou neterminat, Boierii surprinæi la ospãå de trimiæii lui Vlad Åepeæ.