ACTIUNEA POLUANTA ASUPRA AERULUI, APEI SI SOLULUI REFERAT SCOALA

Cel mai răspandit şi comun poluant dintre substanţele anorganice poluante(oxizii carbonului,azotului,sulfului,halogeni,etc.)este oxidul de carbon (CO) provenit în atmosferă prin arderea incompletă a combustibililor(metan,cărbuni,benzine,motorine, etc.). Dacă multe substanţe organice se folosesc în combaterea unor boli(medicamente,vitamine),o parte dintre substanţele organice au acţiune toxică şi sunt poluante. Poluarea sub diversele ei aspecte se accentuează pe măsura dezvoltării tehnice,creandu-se astefel un conflict tot mai evident între om şi natură. Acţiunea poluantă asupra apei: Apa există în natură sub formă de izvoare,rauri,fluvii,gheţari,oceane,mări sau lacuri.În mod obişnuit,apa în natură se găseşte într-un circuit continuu.Astfel apa din rauri,lacuri mări şi oceane se evaporă şi trece în atmosferă sub formă de vapori,alcătuind apa atmosferică.Aceasta este purtată de curenţii de aer pană atinge zone mai reci,cand condensează şi cade la suprafaţa solului sub formă de precipitaţii.Odată ajunsă la sol,apa poate întalni un strat impermeabil,rămanand la suprafaţa acestuia din urmă şi formand apa subterană. Se consideră poluanţi ai apei acele substanţe care în concentraţie suficientă pot produce un efect măsurabil asupra omului,animalelor,plantelor şi materialelor.Substanţele organice de origine naturală sau vegetală consumă oxigenul din apă,atat în timpul dezvoltării,cat şi după moarte.Lipsa oxigenului din apă are ca efect oprirea proceselor aerobe printre care autoepurarea apei.Fenolul este pentru peşti un toxic pentru sistemul nervos,el imprimă gust şi miros neplăcut cărnii peştilor. Detergenţii se plasează la suprafaţa apei sub formă de spumă şi împiedică autoepurarea apei şi folosirea ei pentru irigaţii. Pesticidele pot constitui cauza unor boli grave(cancer),tulburări neurologice,afecţiuni ale glandelor endocrine. În cazul unor accidente ecologice de petrol deversat în apă,datorită faptului că acesta este nemiscibil în apă,cea mai mare parte a lui se ridică la suprafaţă şi formează o peliculă uleioasă,împiedicand difuzia şi accesul aerului atmosferic în mediu acvatic şi blocand aproape total asimilaţia clorofiliană şi respiraţia organismelor.Produsele petroliere dau apei gust şi miros neplăcut,se depun pe diferite instalaţii,obturandu-le sau blocandu-le,colmatează filtrele pentru tratarea apei.De asemenea,sunt toxice pentru flora şi fauna acvatică şi împiedică folosirea apei pentru irigaţii,agrement etc. Acţiunea poluantă asupra aerului: După modul de emitere,poluanţii atmosferei sunt: ¤ primari –poluanţi emişi direct de surse identificate:hidrocarburi uşoare din gazele de eşapament ale autovehiculelor,metanul din gazele naturale,vapori de arene provenite din carburanţi nearşi,derivaţi clorofluoruraţi ai metanului(freonii)etc.; ¤ secundari –poluanţi produşi în aer prin reacţii între substanţe poluante primare sau prin interacţii cu componenţii aerului(smogul fotochimic). Hidrocarburile inferioare care se găsesc în cantităţi mari în gazele de eşapament,provenite din arderea internă,aături de celelalte gaze produc dereglări ale funcţiilor inimii şi plămanilor,asfixiere,reducrerea sau stagnarea acţiunii unor enzime etc.Vaporii de hidrocarburi aromatice(benzen,toluen,polinucleare)au acţiune cancerigenă asupra organismului uman. Cei mai puternici poluanţi secundari se formează în urma acţiunii ozonului asupra hidrocarburilor existente în atmosferă. Ozonul,prin descompunere,dă oxigen atomic: