SOMNUL LA OM SI LA ANIMALE REFERAT SCOALA

“Faptul că orice fiinţă superior organizată acceptă acest risc pentru o parte considerabilă a vieţii sale sugerează presupunerea că somnul trebuie să aibă o funcţie vitală ”, scria cu mulţi ani în urmă Hess. Tot el aprecia, prin 1965, că somnul este o funcţie fiziologică integrală, o condiţie de bază a vieţii, un fenomen fundamental pozitiv, deoarece reîmprospătează organismul şi previne epuizarea. Freud, la timpul său, considera că somnul îndeplineşte în viaţa omului două funcţii majore: 1. biologică – constând în asigurarea relaxării organismului 2. psihologică – concretizată în stingerea interesului pentru lumea externă Faptul că somnul îndeplineşte astfel de funcţii majore în existenţa umană este demonstrat, printre altele, de perioadele de deprivare de somn care, acţionând ca o suprasolicitare, epuizează rezervele funcţionale ale organismului. De asemenea, ele se asociază cu modificări ale tabloului psiho-comportamental al omului, cu apariţia de confuzii, dezorientare, iritabilitate. Deşi somnul îndeplineşte funcţii vitale pentru organismul uman, deşi el este necesar şi avantajos pentru organism, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că prin prelungirea lui ar putea deveni o piedică în calea existenţei omului.