CELULOZA REFERAT SCOALA

O celuloză mai putin pura se obţine din lemn, stuf sau paie. În acesteă celuloză este amestecată cu diferiţi componenţi necelulozici, numiţi irecruste(lignina, poligozaharide, răşini etc.), care trebuie indepartati. Separarea se poate face cu ajutorul unor reactivi acizi sau bazici care dzolvă incrustele, eliberînd cea mai mare parte a materialului celulozic util. Printre reactivii folosiţi, cel mai intrebuinţat este bisulfitul de calciu, Ca (HSO3)2 (în procedeul bisulfitic) sau amestecul de sulfat de sodiu şi hidroxid de sodiu (in procedeul sulfat). Celuloza rezultată este supusa albirii şi serveşte la fabricarea hîrtiei sau la chimizare; în ţara noastră producţia de celuloză se realizează în numeroase unităţi industriale. Celuloza este o substantă solidă, amorfă, de culoare albă, insolubilă în apă sau în solvenţi organici, solubilă în hidroxid tetra aminocupric, [Cu(NH3)4](OH)2 (reactiv Scheueizer). La încălzire se carbonizează fară să se topească. Nu are gustul dulce caracteristic zaharidelor. Prin hidroliza enzimatică, celuloza formează glucoză; celuloza prezinta un slab caracter reducător. Aceste constatări au dus la concluzia că lanţul macro molecular de celuloză este format dintr-un mare număr de resturi de, glucoza legate între ele prin legături monocarbonilice în poziţiile 1-4 (gruparea hidroxil glucozitic de la C1 al unui rest glucozic cu gruparea hidroxil de la C4 al restului următor). Rezultă astfel o structură filiformă a lanţului macromolecular celulozic.