CREIERUL ANIMALELOR REFERAT SCOALA

Creierul animalelor este cea mai complexa structura cunoscuta şi este diferita chiar şi de creierul celor mai apropiate rude animale . Însă a evoluat din aceste structuri şi are o legătură strânsă cu ele. Cea mai veche şi mai simplă formă de sistem nervos este reţeaua nervoasă . A ceasta constă din celulele nervoase răspândite în întregul corp al animalului , făcând posibil schimbul de informaţii . Dar reţelele nervoase nu au structuri centrale pentru coordonarea informaţiilor . Cnidarii, precum hidra , şi echinodermele , precum castravetele de mare , funcţionează cu reţele nervoase. Dacă apare un stimul , asemenea forme de viaţă reacţionează rapid . Dacă de exemplu , o meduză este atinsă de o vietate mică ce este prada sa , întregul corp poate să se contracte sau un tentacul poate să se înfăşoare în mod automat în jurul prăzii .Stimularea şi reacţia sunt rapide . Nu există prelucrare de informaţii , doar o acţiune reflex. CORDOANE NERVOASE Următorul stadiu de dezvoltare a fost atunci când reţeaua nervoasă a devenit cordon nervos – un mănunchi de nervi dispus de-a lungul părţii anterioare a corpului unui animal . Odată ce celulele nervoase au ajuns să fie asamblate în acest fel , terenul a fost pregătit ca unele secţiuni ale cordonului să se transforme în ganglioni nervoşi , nişte noduri în care se întâlneau mai mulţi neuroni şi puteau să facă schimb de informaţii şi de comenzi . Animalele care au asemenea ganglioni sunt cele care prezintă simetrie faţă de o axă centrală – adică pot fi împărţite în jumătăţi care sunt imaginea în oglindă una faţă de cealaltă. Viermii laţi planaria , de exemplu, au o serie de ganglioni similari dispuşi de-a lungul unui cordon . În cazul râmelor , există un ganglion pentru fiecare segment al corpului . Atât la viermii laţi cât şi la râme există un singur ganglion în cap , care adesea este descris ca fiind un creier primitiv .