HRANIREA ANIMALELOR IN MEDIUL ACVATIC REFERAT SCOALA

Majoritatea chiscarilor sunt paraziti la maturitate. Ei se fixeaza pe pesti mai mari timp de pana la doi ani, pentru a se hrani cu sange sau cu alte lichide ale corpului. O data ce gura chiscarului, asemenatoare cu o ventuza s-a fixat pe corpul victimei sirurile de dinti incarligati apuca pielea, in timp ce dintii ca niste pile rod carnea. Un chiscar suge 1,4 kg de sange si alte lichide lichide, intre metamorfoza si maturitate sexuala, cand isi paraseste gazda, intorcandu-se in rauri pentru a depune icrele. Este aproape imposibil de inlaturat si unele victime pot fi vazute stand cu burta in sus la suprafata apei, incercand sa scoata capul chiscarilor in aer. Chiscarii pot sa provoace daune considerabile stocurilor comerciale de pesti. Constructia de canale artificiale in America de Nord a permis chiscarilor sa distruga complet pastravaria din Marile Lacuri. Exista si chiscari neparazitari. Acestia nu se hranesc la maturitate si mor dupa inmultire. Boroastele testoase Broastele testoase de apa dulce raman carnivore (sau uneori omnivore) pe toata durata vietii lor. Ele mananca aproape tot ce pot prinde – insecte acvatice, moluste, crustacee, viermi, pesti, broaste, mormoloci si chiar serpi si puii pasarilor de balta. De asemenea, le plac foarte mult si mortaciunilesi pot depista repede mirosul unui animal mort in descompunere aflat in apa. In mod normal isi apuca prada cu falcile ascutite si apoi isi folosesc ghiarele puternice pentru a o sfarteca. Unele sunt vanatori activi si patruleaza prin apa in cautarea hranei, pe cand altele isi pandesc hrana. Multe dintre ele au carapace care le fac sa arate ca orice piatra de pe fundul raului sau lacului. Cand prada se apropie, ele isi intind capul cu viteza si o prind. Broasca testoasa cu capul mare din Asia de Sud-Est traieste in rauri cu flux rapid. Ea are un cap foarte mare si isi foloseste falcile puternice pentru a-si marunti prada preferata – melcii acvatici. Broastele testoase de uscat mananca aproape orice forma de materie vegetala, de la tulpini uscate de iarba si cactusi, la plante verzi, flori si fructe. Unor specii par sa le placa in mod deosebit florile galbene. Multe specii care traiesc in deserturi trebuie sa reziste perioade lungi cu hrana putina, asteptand sosirea ploilor pentru a se putea hrani cu plante proaspete. Unele broaste testoase care traiesc in paduri se hranesc cu cantitati mari de fungi, iar altele mananca chiar si mortaciuni sau uneori excremente de animale.