HIPOFIZA ŞI HORMONII HIPOFIZARI - ANATOMIE REFERAT SCOALA

Controlul descarcarilor de LHRH este extrem de complex si se realizeaza prin integrarea influentelor neurale cu cele endocrine. Cercetarile efctuate la maimute Rhesus au precizat ca la ambele sexe descarcarile de LHRH în sistemul port hipofizar se fac ritmic, pulsatil, cu intervale între pulsuri de 1-3 ore, explicand variatiile ciclice, caracteristice, ale descarcarilor de LH si FSH. Ritmicitatea descarcarilor de LHRH reprezinta un element critic pentru mentinerea secretiei gonadotropinelor, dupa cum reiese din cercetarile în care s-a aratat ca perfuzia continua cu LHRH mareste initial eliberarea de gonadotropine, dar, daca este continuata mai multe ore sau zile, raspunsul secretor scade progresiv, adenohipofiza devenind refractara la actiunea stimulanta a LHRH. Aceste rezultate stau la baza supresiei secretiei de LH si FSH în pubertate precoce, prin administrarea de analogi ai LHRH cu durata lunga de actiune. Atât la maimute cât si la femei, descarcarile pulsatile de LHRH,la intervale de 60-90 minute, stimuleaza indefinit descarcârile de LH si FSH. Modificarea frecventei descarcarilor pulsatile de LHRH este urmata la maimute de cresterea sau scaderea selectiva a concentratiei uneia din gonadotropine, explicand mecanismul prin care un hormon unic poate modifica raportul LH/FSH. Cercetarile asupra variatiilor descarcarilor de LHRH în cursul ciclului menstrual nu au furnizat înca rezultate concludente, deoarece concentratiile hormonuluihipotalamic în sângele periferic sunt extrm de mici. Totusi studii preliminare efectuate pe maimute arata ca secretia de LHRH este crescuta în faza foliculara a ciclului, concentratiile hormonului în sângele port hipotalamo-hipofizar fiind în aceasta faza variabile între valori nedetectabile (sub 10 pg/ml) si atig un maxim de 200 pg/ml . Cercetari efectuate la femeie au evidentiat o crestere importanta a descarcarii hormonului înaintea ovulatiei si o scadere neta înainte de estrus. Controlul descarcarilor hipotalamice de LHRH se realizeaza , atât printr-un mecanism de feed-back negativ, sau pozitiv, declansat de variatiile concentratiilor plasmatice ale steroizilor sexuali principali (estrogenii la femei si testosteronul la barbati), cât si prin influente neurale exercitate de alte formatiuni nervoase.