SISTEM NERVOS CENTRAL REFERAT SCOALA

Întreruperea alimentării cu sînge mai mult de cîteva minute provoacă probleme şi celulele nervoase încep să moară. Dacă în interiorul craniului se deterioreză un vas sanguin, apare o scurgere de sînge ce măreşte presiunea asupra creierului. O arteră ce aduce sînge la creier poate fi blocată de tromboză, sau de un cheag de sînge. De ex: Aterioscleroza cînd pereţii arterelor se îngustează şi se întăresc Ateroscleroza cînd se depune grăsime pe interiorul pereţilor arterelor O altă cauză a congestiei este hemoragia cerebrală – scurgerea de sînge dintr-un vas sanguin deteriorat din cutia craniană. Sîngele poate ţîşni printr-o zonă a peretelui vasului care este prea subţire, asemănător cu un balon (anevrismul). Congestiile cerebrale sînt provocate de hemoragiile vaselor de sînge din cutia craniană şi de blocările alimentării cu sînge a creierului, care provoacă infarcte ( blocare de arteră, moarte de ţesuturi). Multe hemoragii sînt provocate de ruperea unui anevrism (o umflătură pe o arteră slăbită). Blocările apar cînd se formează un cheag de sînge (tromb) într-o arteră bolnavă sau o bucată de ţesut din altă parte a corpului transportată prin vase sanguine la creier (embolus) se înţepeneşte şi blochează o arteră din creier. Ex: Un cheag de sînge s-a format în inimă ca rezultat al stenozei mitrale şi poate să ajungă la o arteră cerebrală ca să o blocheze. Congestia cerebrală nu implică neapărat sfîrşitul vieţii active. Fizioterapia în primele stadii ajută la redarea funcţionării membrelor afectate. Cine se află în pericol ? Congestia cerebrală este mai probabilă la cei cu tensiune arterială mare şi/sau fumători. Alţi factori de risc sînt diabetul, nivelul înalt de coresterol în sînge, bolile de inimă şi cazuri de congestie cerebrală în familie. Congestia cerebrală afectează oamenii mai în vîrstă, în special bărbaţii peste 65 de ani.